Treceți la conținutul principal

Ștrumphița și chipul blănos

Fiecare dintre noi are câte o poveste de când era strumph. Știți voi, acea perioadă a vieții noastre în care ne jucam, ne împrieteneam și făceam parte din mica noastră „societate”, denumită anturaj. Da, perioada copilăriei care este reprezentată de joc, poveste și voie bună. Și pentru că îmi aduc aminte cu plăcere de perioada copilăriei, vă voi spune o scurtă povestioară:

A fost o dată o strumphiță care în lumea ei avea multe – multe jucării: păpuși, lego, un set de bucătărie pentru copii, casete cu povești. Dar dintre toate jucăriile pe care le avea, strumphiței îi plăcea cel mai mult să se joace „de-a casa” împreună cu păpușica ei Barbie pe care o îmbrăca în hainele create de ea, îi aranja mobila și îi căuta un „iubit”. În colțul camerei ștrumphiței se afla un chip blănos care mijea ochii atunci când păpușa Barbie a ștrumphiței îți făcea apariția. Pândea în fiecare zi pentru a vedea încotro se îndrepta păpușica. Dar ea nu se mișca niciodată de una singură.

Într-o seară strumphița a plecat să ia cina, lăsând „casa” și păpușa să se bucure de lumina becului. Curiozitatea a făcut ca privirea chipului blănos să se îndrepte spre păpușa lăsată singurică. Ajungând lângă aceasta, se hotărî să vadă de ce nu mișcă nimeni în absența ștrumphiței.

Bineînțeles că năsucul nu a trădat chipul blănos! Când a văzut că totul este lipsit de vlagă, s-a gândit că ar fi bine să-și bage lăbuța...buf, trosc, pleosc și toată „casa” păpușii s-a dărămat. Atunci chipului blănos nu i s-a mai părut interesantă nici păpușa și a decis să se tolănească în mijlocul „casei”. Într-o clipită, strumphița s-a întors:

-          - Aoleu, ce ai făcut?! Pleacă, m-ai supărat! spuse ștrumphița plângând.
Atunci, chipul blănos a luat-o la goană și a lăsat-o pe ștrumphiță să repare „casa” aflată la lumina becului.

Da, eu sunt strumphița, iar chipul blănos este pisicuța mea pe care am avut-o pe la 8 ani și pe care o chema Mau (nu mă întrebați de ce i-am pus acest nume). Îmi aduc aminte că am suferit din cauza faptului că pisica mi-a stricat jocul. Dar a doua zi mi-a trecut și am decis că e mai frumos să mă joc cu pisica.

Dacă tot veni vorba de ștrumphi, vă mai amintiți de desenele animate cu acele mici ființe albastre? Ei bine, filmul pentru întreaga familie „Strumphi: Satul pierdut” va avea data de lansare în România pe 31 martie 2017 la cinema. Printre personajele principale se află și Smurfette, o ștrumphiță jucată de nimeni alta decât Demi Lovato.

Nu ratați premierea din această săptămână!



Patricip cu acest articol la Spring SuperBlog 2017.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Standard

Amintiri de pe Yahoo Messenger

Nu aveți cum să nu vă amintiți de Yahoo Messenger. Chiar nu aveți cum! O parte din persoanele care au descoperit internetul prin perioada lui 2006 deschideau calculatoarele cu gândul la o persoană de care era îndrăgostit(ă) sau la cum să se evidențieze. Iată aici câteva amintiri de pe Yahoo Messenger: Sing In . Majoritatea dintre noi nu ne mai introduceam ID-ul și parola, și chiar încercam să fim și „Invisible to everyone” atunci când nu aveam chef de vorbit. Unii dintre noi aveam cele mai ciudate ID-uri. Îmi aduc aminte că aveam în lista de prieteni, Bebeloosha tha sau  Jmekeroo  și niște bule care doreau să fie un efect. Credeți-mă, că nici până în ziua de azi nu știu cine sunt oamenii ăia. Statusurile și avatarele . Existau persoane care aveau zilnic ceva scris la status. Dar cele mai folosite erau: DND (Do Not Disturb), BRB (Be Right Back) - eu încă îl mai folosesc, LOL (Laughing Out Loud). Unele persoane aveau un progrămel și le apărea la status ce muzică ascultau. Era amuz

Vacanță în Rodos, Grecia

Kalimera! Așa spun grecii în fiecare dimineață atunci când te întâlnesc. Bănuiești că înseamnă „bună dimineața” și zâmbești. Cam așa a fost pentru mine vacanța din Rodos, Grecia. A fost pentru prima dată când am plecat din țară și recunosc că am văzut și plusuri și minusuri, însă nu am de gând momentan să scriu despre ele, ci despre cât de mișto a fost. Insula Rodos este una dintre cele mai mari insule din Grecia, fiind faimoasă pentru Colosul din Rhodos din perioada antică (apropo, statuia nu mai există încă de pe atunci, deci riști să ai o dezamăgire, dacă nu citești în prealabil). Pentru cine nu știe ce e Colosul din Rhodos, aflați că a fost o statuie de peste 30 de metri închinată zeului Helios (zeul soarelui). În prezent, „fostele” picioare ale statuii, sunt reprezentate de un cerb și o căprioară, simboluri ale insulei. Mi-a plăcut foarte mult faptul că pe plajele lor, care erau în general pietroase, erau curate și bine întreținute. Muzica nu urla, turiștii nu erau înghesuiți,